Un joc vesel de copii se numeşte "Purceaua". Mai mulţi copii fac un cerc în jurul unei gropi care reprezintă coteţul unei purcele. Toti au câte un băţ. Se ia un băţ şi-de jos în sus – fiecare copil pune mâna urmând sloganul: "băţ, beţigaş, gipcă, gioarsă" pe care îl repetă fiecare punând mâna pe băţ. Ultimul rămas devine porcar şi ia în primire purceaua, o mică buturugă de mărimea unui pumn. Porcarul încearcă să ducă "purceaua" la coteţ dar copii se opun cu beţele lor. Cu atenţie însă, deoarece porcarul poate ocupa punctul de sprijin al batului copiilor şi astfel altul trece "la purcăreală".
Privind în scorbura politică românească mi-am amintit de acest joc destul de animat în copilărie, alături de "ţurcă", "glinţă" ori "nouă cărămizi". Numai că "Purceaua" seamănă foarte bine cu animaţia din coteaţa zootehniei noastre politice. Animalul politic aflat acum "la purcăreală", dă roată privind pe sub ochi şi flecărind in sinea lui , "mă, de ce va e frică nu scăpaţi", dar zicând tare din când în când, purcelei (aia blondă): "tuoo la jir"! Dacă nu ştiţi jirul este fructul fagului extrem de căutat în hrana porcilor asigurând o crestere în greutate impresionantă, aproximativ 600 grame pe zi! In cazul nostru porcarul se referă la banii pe care "purceaua" trebuie sa-i consume pentru publicitate. Astă seară "Purceaua" s-a propus a se juca în parlament numai ca sunt putini jucători motiv pentru care eu le propun să încerce "Ţurca" . Veţi vedea ca aşa va fi deoarece jocul e mai periculos şi oferă posibilitatea de a se "da la gioale". La ora anunţată sunt cel puţin trei filme mai bune la care merită să vă uitaţi dacă nu vă hotărâţi să veniţi la Gura Văii să jucăm "nouă cărămizi".

Acum comentariul poate e tardiv. Jocul s-a mutat la urne.
Şi totuşi : am urmărit confruntarea finală dintre cei trei pe net. N-avea coerenţa celei de la TV, dar…eu continuu să am alergie la cutia asta. ( Culmea, numai la mine acasă. Când merg la copii, mi-e drag televizorul !…În fine…o fi poziţionat prost ! )
pentru mine a fost o revelaţie. Mi s-a părut singurul OM, vis-a-vis de două creaturi cărora politica le-a extirpat feelingul uman.
Revin : din cauza decalajului transmisia era…cum să spun ?…secvenţială…sacadată…camera întârziind pe feţele celor trei.
Ştii ce spectacol interesant a fost ? Băse – concentrat la maxim, cu “docomentele” după el, Geoană – cu bileţelele made in V. Ponta, via Mihaela, încercând cartea jucătorului care ar împăca toate “+” -urile cu “-” -urile, cu discursul învăţat corect, probabil repetat şi-n faţa oglinzii iar Crin Antonescu…
Geoană – marionetă trasă de sfori, Băse – unul care are pretenţia de a fi Geppetto, marele meşter de păpuşi.
Oricare din cei doi, teoretic cel puţin, ar trebui să se teamă să rămână în turul doi cu Antonescu. Pentru că românul, aşa cum l-or crede ei înregimentat, căruia îi plac numai potecile bătute, e capabil de surprize teribile. Şi e sătul până în măduva oaselor de mincinoşi, de scandaluri, de praf în ochi şi de hămăiala penibilă în faţa ciolanului.
Că ar face greşeli dacă ar ieşi ( Crin), da, ar face, pentru că e omeneşte să şi greşeşti. Dar eu personal, şi poate ca mine(sper!) or fi mulţi, prefer greşelile, răutăţii şi prostiei. Pentru că primele pot fi îndreptate, ultimele două, niciodată.
Didu, dragă…uite aşa am făcut eu singurul comentariu politic…nu pe blogul meu…că nu mi se lega..
, ci pe al tău, pentru că mi-ai dat apă la moară cu “Ţurca” şi “Purceaua”.
Să ne fie cu adevărat bine !
Asa e,e tarziu dar pot sa te asigur ca am presimtit si rezultatul dar, in special marea hotie a miscarii autobuzelor.Acum cred ca tot prostul isi da seama ca ce a spus Nica a fost adevarat.Oricum imi pare bine de comentariu…