Blogul lui Didu

In panarama generala la care asistam cred ca trebuie "sa stam stramb si sa judecam drept", vorba bunicii. Implicarea sau neimplicarea? Aceasta e intrebarea. Implicare prin apartenta la un partid sau prin simpatie fata de personaje sau partide. Nici eu nu cosiliez pe nimeni, pentru ca nimeni nu are timp sa ma asculte. Imi spun parerea – rar – la partidul din care fac parte din ’90. Nici acolo nu prea e timp de ascultat. Asist la o piesa in care nu am fost niciodata personajul principal. Ba nu, am fost odata, in 1996 cand am urcat politic pe o scara. Eu vedeam clar unde duce acea scara, cei de langa mine aveau alta viziune. Patru ani am fost hartuit in cel mai mizerabil mod, n-am cedat principiului general de a face corect si bine ceea ce faceam. In 2000 am fost trecut "pe linie moarta", doar simplu cotizant.

Am sprijinit un tanar, l-am "consiliat" s-a remarcat, a reusit, nu m-am inselat asupra "mirosului lui politic". A ajuns sus, sus. E bine, odata sau de doua ori  pe an, ma intreaba ce mai fac, mi-a  dat o pozitie onorifica in partid. Acesta e traseul. Consilierea mea nu mai e necesara, poate nici prea profesionista, dar sunt convins ca indiferent de parere, cu cat intrebi mai multi cu atat e mai bine. Cred ca de sus se vede altfel. Nu regret nimic. Situatia prezenta este cea mai mare – sau printre cele mai mari – farse ale istoriei. Minciuna comunista incepe sa paleasca in fata miciunii oficializate azi. Si eu sunt de acord ca vom vedea in curand dimensiunea erorilor noastre, daca nu cumva primele semne sunt evidente. Inclusiv componenta guvernului actual. Probabil ca o consultare generala, un schimb de idei calm si asezat, o platforma valorica pe care sa putem sta toti, ar fi mult mai nimerita in timpurile actuale. Mai sper in presa adevarata, in oamenii ei. Cred ca si aici ar trebui sa ne orientam si sa sprijinim profesionalismul unora. E singurul mijloc de a restrange aria jafului economic asupra tarii.

This entry was posted on Wednesday, December 23rd, 2009 at 9:01 am and is filed under editorial. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.